retribuție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RETRIBÚȚIE, retribuții, s. f. (Ieșit din uz) Salariu. – Din
fr. rétribution.retribuție (Dicționar de neologisme, 1986)RETRIBÚȚIE s.f. Plată în bani pentru o muncă prestată; remunerație. [Gen.
-iei, var.
retribuțiune s.f. / cf. fr.
rétribution, lat.
retributio].
retribuție (Marele dicționar de neologisme, 2000)RETRIBÚȚIE s. f. plată în bani pentru o muncă prestată; salariu, remunerație. (< fr.
rétribution)
retribuție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)retribúție (re-tri-, -ți-e) s. f.,
art. retribúția (-ți-a), g.-d. art. retribúției; pl. retribúții, art. retribúțiile (-ți-i-)retribuție (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RETRIBÚȚIE, retribuții, s. f. Plată a muncii, remunerație; leafă, salariu. — Din
fr. rétribution.