retipări(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) RETIPĂRÍ,retipărésc, vb. IV. Tranz. A tipări din nou. – Re-1 + tipări.
retipări(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) retipărí(a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. retipărésc, imperf. 3 sg. retipăreá; conj. prez. 3 să retipăreáscă
retipări(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) RETIPĂRÍ,retipăresc, vb. IV. Tranz. A tipări din nou. — Pref. re- + tipări.
retipărì(Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929) retipărì v. a tipări din nou.