retinită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RETINÍTĂ, retinite, s. f. Inflamație a retinei care determină scăderea progresivă a vederii, mergând până la pierderea ei, și care constituie, adesea, un simptom al unei afecțiuni generale. – Din
fr. rétinite.retinită (Dicționar de neologisme, 1986)RETINÍTĂ s.f. Inflamație a retinei. [< fr.
rétinite].
retinită (Marele dicționar de neologisme, 2000)RETINÍTĂ s. f. inflamație a retinei. (< fr.
rétinite)
retinită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)retinítă s. f.,
g.-d. art. retinítei; pl. retiníteretinită (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RETINÍTĂ, retinite, s. f. Inflamație a retinei care determină scăderea progresivă a vederii, mergând până la pierderea ei. — Din
fr. rétinite.