resimți (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RESIMȚÍ, resimt, vb. IV.
1. Tranz. A simți.
2. Refl. A simți urmările, consecințele unei împrejurări anterioare. ♦ A se face simțit, a avea repercusiuni. – Din
fr. ressentir (după
simți).