resentimentar (Marele dicționar de neologisme, 2000)RESENTIMENTÁR, -Ă adj. cu caracter de resentiment. (< resentimet + -ar)
resentimentar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*resentimentár adj. m.,
pl. resentimentári; f. resentimentáră, pl. resentimentáreresentimentar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RESENTIMENTÁR, -Ă, resentimentari, -e, adj. Care ține de resentiment, care are caracter de resentiment. ♦ (Despre oameni) Care nu poate depăși amintirile neplăcute din trecut. —
Resentiment +
suf. -
ar (după
fr. resentimental).