rescrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RESCRÍE, rescríu, vb. III.
Tranz. 1. A copia.
2. A transpune în alt limbaj artistic, în altă formă artistică. –
Re1- +
scrie (după
fr. récrire).rescrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)RESCRÍE vb. tr. a scrie, a redacta din nou, pentru a da o nouă versiune. (după fr.
récrire)
rescrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*rescríe (a ~) (res-cri-/re-scri-) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. rescríu, 2
sg. rescríi, 1
pl. rescríem, 2
pl. rescríeți, perf. s. 1
sg. rescriséi, 1
pl. rescríserăm; conj. prez. 3
să rescríe; imper. 2
pl. rescríeți; ger. rescriínd (-scri-ind); part. rescrísrescrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RESCRÍE, rescríu, vb. III.
Tranz. 1. A copia.
2. A transpune în alt limbaj artistic, în altă formă artistică. —
Pref. re- +
scrie (după
fr. récrire).