repetare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REPETÁRE, repetări, s. f. Acțiunea de
a (se) repeta și rezultatul ei; repetiție. –
V. repeta.repetare (Dicționar de neologisme, 1986)REPETÁRE s.f. Acțiunea de a (se) repeta și rezultatul ei; repetiție. [<
repeta].
repetare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)repetáre s. f.,
g.-d. art. repetắrii; pl. repetắri