repetabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REPETÁBIL, -Ă, repetabili, -e, adj. Care se poate repeta. – Din
fr. répétable.repetabil (Dicționar de neologisme, 1986)REPETÁBIL, -Ă adj. Care se poate repeta. [Cf. fr.
répétable].
repetabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)REPETÁBIL, -Ă adj. care se poate repeta. (< fr.
répétable)
repetabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)repetábil adj. m.,
pl. repetábili; f. repetábilă, pl. repetábile