repertorial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REPERTORIÁL, -Ă, repertoriali, -e, adj. De repertoriu (
2). [
Pr.:
-ri-al] – Din
engl. repertorial.repertorial (Dicționar de neologisme, 1986)REPERTORIÁL, -Ă adj. (
Liv.) Referitor la repertoriu. [Pron.
-ri-al. / <
repertor +
-(i)al].
repertorial (Marele dicționar de neologisme, 2000)REPERTORIÁL, -Ă adj. referitor la repertoriu (2). (< engl.
repertorial)
repertorial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*repertoriál adj. m.,
pl. repertoriáli; f. repertoriálă, pl. repertoriálerepertorial (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REPERTORIÁL, -Ă, repertoriali, -e, adj. De repertoriu (
2). [
Pr.: -
ri-al] — Din
engl. repertorial.