repera (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REPERÁ, reperéz, vb. I.
Tranz. A marca puncte de reper; a determina cu ajutorul unui punct de reper poziția exactă a unui loc. – Din
fr. repérer.repera (Dicționar de neologisme, 1986)REPERÁ vb. I. tr. A marca prin repere; a determina (o poziție, un punct) cu un reper. [< fr.
repérer].
repera (Marele dicționar de neologisme, 2000)REPERÁ vb. tr. a marca prin repere; a determina cu un reper. (< fr.
repérer)
repera (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reperá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
repereázărepera (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REPERÁ, reperez, vb. I.
Tranz. A marca repere (
2); a determina cu ajutorul unui punct de reper poziția exactă a unui loc. — Din
fr. repérer.