reparatoriu - explicat in DEX

reparatoriu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REPARATÓRIU, -IE, reparatorii, adj. Reparator. – Din fr. réparatoire.

reparatoriu (Dicționar de neologisme, 1986)
REPARATÓRIU, -IE adj. Reparator. [Pron. -riu. / cf. fr. réparatoire].

reparatoriu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REPARATÓRIU, -IE adj. reparator. (< fr. réparatoire)

reparatoriu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
reparatóriu [riu pron. riu] adj. m., f. reparatórie (-ri-e); pl. m. și f. reparatórii

reparatoriu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REPARATÓRIU, -IE, reparatorii, adj. Reparator. — Din fr. réparatoire.