reparare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REPARÁRE, reparări, s. f. Acțiunea de
a repara și rezultatul ei; reparat. –
V. repara.reparare (Dicționar de neologisme, 1986)REPARÁRE s.f. Acțiunea de a repara și rezultatul ei; reparat, reparație. [<
repara].
reparare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reparáre s. f.,
g.-d. art. reparắrii; pl. reparắrireparare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REPARÁRE, reparări, s. f. Acțiunea de
a repara și rezultatul ei; reparat. —
V. repara.