repărți(Dictionnaire morphologique de la langue roumaine, 1981 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) repărțí vb., ind. prez. pers. 1 repart
repărți(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) repărțí(a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. repărțésc, imperf. 3 sg. repărțeá; conj. prez. 3 să repărțeáscă