reostricțiune - explicat in DEX

reostricțiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REOSTRICȚIÚNE, reostricțiuni, s. f. Contracție transversală a unui fascicul de purtători de sarcină electrică, datorită forțelor exercitate de câmpul magnetic propriu [Pr.: re-o-stric-ți-u-] – Din fr. reostriction.

reostricțiune (Dicționar de neologisme, 1986)
REOSTRICȚIÚNE s.f. (Fiz.) Contracție transversală a unui conductor străbătut de curent electric. [Pron. -ți-u-. / < fr. rhéostriction].

reostricțiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REOSTRICȚIÚNE s. f. contracție transversală a unui conductor lichid străbătut de curent electric. (< fr. rhéostriction)

reostricțiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!reostricțiúne (re-os-tric-ți-u-/-o-stric-) s. f., g.-d. art. reostricțiúnii; pl. reostricțiúni

reostricțiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REOSTRICȚIÚNE, reostricțiuni, s. f. Contracție transversală a unui fascicul de purtători de sarcină electrică, datorită forțelor exercitate de câmpul magnetic propriu [Pr.: re-o-stric-ți-u-] — Din fr. réostriction.