reostatic - explicat in DEX

reostatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REOSTÁTIC, -Ă, reostatici, -ce, adj. Referitor la reostat, de reostat. [Pr.: re-o-] – Reostat + suf. -ic.

reostatic (Dicționar de neologisme, 1986)
REOSTÁTIC, -Ă adj. Referitor la reostat. [< fr. rhéostatique].

reostatic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*reostátic (re-os-/-o-sta-) adj. m., pl. reostátici; f. reostátică, pl. reostátice

reostatic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REOSTÁTIC, -Ă, reostatici, -ce, adj. Referitor la reostat, de reostat. [Pr.: re-o-] — Reostat + suf. -ic.