renină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RENÍNĂ, renine, s. f. Enzimă cu efect hipertensiv, eliberată de celulele renale în condiții de circulație vasculară insuficientă. – Din
fr. rennine.renină (Dicționar de neologisme, 1986)RENÍNĂ s.f. Enzimă cu efect hipertensiv, secretată de rinichi. [< fr.
rénine].
renină (Marele dicționar de neologisme, 2000)RENÍNĂ s. f. enzimă cu efect hipertensiv și vasoconstrictor, secretată de rinichi. (< fr.
rénine)
renină (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)RENÍNĂ ({s}
lat. ren, renis „rinichi”)
s. f. (
BIOCHIM.) Enzimă secretată de celulele aparatului juntaglomerular, eliberată în sânge în condițiile scăderii presiunii sangvine sau a modificării compoziției chimice a urinei ajunsă în tubii distali. Acționează asupra unei proteine secretate de ficat (α – globulina), pe care o transformă în angiotensină I.
renină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)renínă s. f.,
g.-d. art. renínei; pl. renínerenină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RENÍNĂ, renine, s. f. Enzimă cu efect hipertensiv, eliberată de celulele renale în condiții de circulație vasculară insuficientă. — Din
fr. rennine.