reniform (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RENIFÓRM, -Ă, reniformi, -e, adj. În formă de rinichi. – Din
fr. réniforme.reniform (Dicționar de neologisme, 1986)RENIFÓRM, -Ă adj. În formă de rinichi. [< fr.
réniforme].
reniform (Marele dicționar de neologisme, 2000)RENIFÓRM, -Ă adj. în formă de rinichi. (< fr.
réniforme)
reniform (Dicționaru limbii românești, 1939)*renifórm, -ă adj. (lat.
ren, rinichĭ, și
form din
cordiform. În formă de rinichĭ:
frunză reniformă.reniform (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)renifórm adj. m.,
pl. renifórmi; f. renifórmă, pl. renifórmereniform (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RENIFÓRM, -Ă, reniformi, -e, adj. În formă de rinichi. — Din
fr. réniforme.