remediere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REMEDIÉRE, remedieri, s. f. Acțiunea de
a remedia și rezultatul ei. [
Pr.:
-di-e-] –
V. remedia.remediere (Dicționar de neologisme, 1986)REMEDIÉRE s.f. Acțiunea de a remedia și rezultatul ei; îndreptare. [Pron.
-di-e-. / <
remedia].
remediere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)remediére (-di-e-) s. f.,
g.-d. art. remediérii; pl. remediériremediere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REMEDIÉRE, remedieri, s. f. Acțiunea de
a remedia și rezultatul ei. [
Pr.: -di-e-] —
V. remedia.