relație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RELÁȚIE, relații, s. f. 1. Legătură, conexiune, raport între lucruri, fapte, idei, procese sau între însușirile acestora. ♦ (În logica matematică) Conexiune între doi sau mai mulți termeni (în mulțimea perechilor ordonate de elemente ale unei mulțimi date).
2. (La
pl.) Legătură între două sau mai multe persoane, popoare, state etc. ◊
Relații de producție = raporturi economice care se stabilesc între oameni în procesul de producție a bunurilor materiale.
Relații diplomatice = relații politice cu caracter de continuitate între state, stabilite prin agențiile diplomatice ale acestora. ♦ Legături de prietenie (cu oameni de seamă, influenți).
3. Expunere, informație; povestire, relatare. ◊
Loc. vb. A da relații = a informa, a referi, a relata. [
Var.: (
înv.)
relațiúne s. f.] – Din
fr. relation, lat. relatio, -onis, germ. Relation.