reitera (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REITERÁ, reiterez, vb. I.
Tranz. (
Livr.) A repeta. [
Pr.:
re-i-] – Din
fr. réitérer.reitera (Dicționar de neologisme, 1986)REITERÁ vb. I. tr. (
Rar) A face din nou ceea ce s-a mai făcut, a repeta. [< fr.
réitérer].
reitera (Marele dicționar de neologisme, 2000)REITERÁ vb. tr. a repeta. (< fr.
réitérer)
reitera (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*reiterá (a ~) (re-i-) vb.,
ind. prez. 3
reitereázăreitera (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REITERÁ, reiterez, vb. I.
Tranz. A repeta. [
Pr.:
re-i-] — Din
fr. réiterer.