reintroduce (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REINTRODÚCE, reintrodúc, vb. III.
Tranz. A introduce ceva din nou, a face să intre din nou. –
Re1- +
introduce.reintroduce (Dicționar de neologisme, 1986)REINTRODÚCE vb. III. tr. A introduce ceva din nou. [P.i.
reintrodúc. / <
re- +
introduce, după fr.
réintroduire].
reintroduce (Marele dicționar de neologisme, 2000)REINTRODÚCE vb. tr. a introduce (ceva) din nou. (după fr.
réintroduire)
reintroduce (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reintrodúce (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. reintrodúc, 1
pl. reintrodúcem, 2
pl. reintrodúceți; imper. 2
sg. reintrodú, neg. nu reintrodúce; part. reintrodúsreintroduce (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REINTRODÚCE, reintrodúc, vb. III.
Tranz. A introduce ceva din nou, a face să intre din nou. —
Pref. re- +
introduce.