regată - explicat in DEX

regată (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REGÁTĂ, regate, s. f. 1. Denumire dată unei competiții sportive nautice (caiac, canoe, iahting, canotaj) în ansamblul ei tehnic. ♦ Probă în competițiile de iahting, care are mai multe etape în cadrul aceluiași program. 2. Formă de cravată care se înnoadă și cade vertical de-a lungul plastronului cămășii. – Din fr. régate.

regată (Dicționar de neologisme, 1986)
REGÁTĂ s.f. 1. Întrecere organizată între ambarcații sportive (cu vele), iahturi etc. 2. Formă de cravată care se înnoadă și care cade vertical de-a lungul plastronului cămășii. [Pl. -te. / cf. it. regata, fr. régate].

regată (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REGÁTĂ s. f. 1. întrecere sportivă la care participă ambarcații cu rame, cu vele sau cu motor. 2. cravată care se înnoadă și cade vertical de-a lungul plastronului cămășii. (< fr. régate, it. regatta)

regată (Dicționaru limbii românești, 1939)
regátă f., pl. e (fr. régate, d. it. regata). Întrecere de barcĭ [!]. Cravată care cade vertical pe pept [!], ca a marinarilor.

regată (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
regátă s. f., g.-d. art. regátei; pl. regáte

regată (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REGÁTĂ, regate, s. f. 1. Denumire dată unei competiții sportive nautice (caiac, canoe, iahting, canotaj). ♦ Probă în competițiile de iahting, care are mai multe etape în cadrul aceluiași program. 2. Formă de cravată care se înnoadă și cade vertical de-a lungul plastronului cămășii. — Din fr. régate.