refractometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REFRACTOMÉTRU, refractometre, s. n. Instrument optic pentru măsurarea indicelui de refracție al substanțelor. – Din
fr. réfractomètre.refractometru (Dicționar de neologisme, 1986)REFRACTOMÉTRU s.n. Instrument pentru determinarea indicilor de refracție ai substanțelor, în special lichide. [< fr.
réfractomètre].
refractometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)REFRACTOMÉTRU s. n. instrument folosit în refractometrie. (< fr.
réfractomètre)
refractometru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)refractométru (re-frac-, -me-tru) s. n.,
art. refractométrul; pl. refractométrerefractometru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REFRACTOMÉTRU, refractometre, s. n. Instrument optic pentru măsurarea indicelui de refracție al substanțelor. — Din
fr. réfractomètre.