redresa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REDRESÁ, redresez, vb. I.
1. Tranz. și
refl. A aduce sau a reveni la poziția, la funcționarea etc. normală după o perturbație accidentală; a (se) îndrepta. ♦
Fig. A aduce sau a reveni pe calea cea bună; a (se) înviora, a (se) reface.
2. Tranz. A transforma o putere, din forma de putere de curent electric alternativ în forma de putere de curent electric continuu, prin suprimarea sau prin inversarea alternanțelor de un anumit sens ale curentului. – Din
fr. redresser.redresa (Dicționar de neologisme, 1986)REDRESÁ vb. I. tr. 1. A îndrepta, a aduce (ceva) în poziție, în situație normală. ♦
tr., refl. (
Fig.) A (se) reface, a (se) înviora.
2. A transforma un curent electric alternativ în curent continuu. [< fr.
redresser].
redresa (Marele dicționar de neologisme, 2000)REDRESÁ vb. I. tr. 1. a îndrepta, a aduce (ceva) în poziție, în situație normală. ◊ a readuce o aeronavă în coborâre în poziție de zbor orizontal cu ajutorul comenzilor sau al reacțiilor aerodinamice. 2. a transforma un curent electric alternativ în curent continuu. II. tr., refl. (fig.) a (se) reface. (< fr.
redresser)
redresa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)redresá (a ~) (re-dre-) vb.,
ind. prez. 3
redreseázăredresa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REDRESÁ, redresez, vb. I.
1. Tranz. și
refl. A aduce sau a reveni la poziția, la funcționarea etc. normală după o perturbație accidentală; a (se) îndrepta. ♦
Fig. A aduce sau a reveni pe calea cea bună; a (se) înviora, a (se) reface.
2. Tranz. A transforma o putere, din forma de putere de curent electric alternativ în forma de putere de curent electric continuu, prin suprimarea sau prin inversarea alternanțelor de un anumit sens ale curentului. — Din
fr. redresser.