rediscuta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REDISCUTÁ, rediscút, vb. I.
Tranz. A repune (ceva) în discuție. – Din
fr. rediscuter.rediscuta (Dicționar de neologisme, 1986)REDISCUTÁ vb. I. tr. A relua o discuție. [P.i.
rediscút. / cf. fr.
rediscuter].
rediscuta (Marele dicționar de neologisme, 2000)REDISCUTÁ vb. tr. a relua o discuție. (< fr.
rediscuter)
rediscuta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rediscutá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
rediscútărediscuta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REDISCUTÁ, rediscút, vb. I.
Tranz. A repune (ceva) în discuție. — Din
fr. rediscuter.