redeveni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REDEVENÍ, redevín, vb. IV.
Intranz. A deveni, a fi din nou așa cum a fost înainte. –
Re1- +
deveni. Cf. fr. redevenir.redeveni (Dicționar de neologisme, 1986)REDEVENÍ vb. IV. intr. A deveni, a fi din nou ca înainte. [P.i.
redevín. / cf. fr.
redevenir].
redeveni (Marele dicționar de neologisme, 2000)REDEVENÍ vb. intr. a deveni, a se face din nou așa cum era înainte. (< fr.
redevenir)
redeveni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)redevení (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. redevín, 2
sg. redevíi, imperf. 3
sg. redeveneá; conj. prez. 3
să redevínăredeveni (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REDEVENÍ, redevin, vb. IV.
Intranz. A deveni, a fi din nou așa cum a fost înainte. —
Pref. re- +
deveni. Cf. fr. redevenir.redevenì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)redevenì v. a reîncepe a fi ceeace era înainte.