redeschidere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REDESCHÍDERE, redeschideri, s. f. Acțiunea de
a (se) redeschide și rezultatul ei. –
V. redeschide.redeschidere (Dicționar de neologisme, 1986)REDESCHÍDERE s.f. Acțiunea de a (se) redeschide și rezultatul ei. ♦ Reluare a unei acțiuni. [<
redeschide].
redeschidere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)redeschídere s. f.,
g.-d. art. redeschíderii; pl. redeschíderiredeschidere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REDESCHÍDERE, redeschideri, s. f. Acțiunea de
a (se) redeschide și rezultatul ei. —
V. redeschide.