recuceri - explicat in DEX

recuceri (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECUCERÍ, recuceresc, vb. IV. Tranz. A cuceri din nou, a lua înapoi; a relua. – Re¹- + cuceri (după fr. reconquérir).

recuceri (Dicționar de neologisme, 1986)
RECUCERÍ vb. IV. tr. A cuceri din nou. [P.i. -resc. / < re- + cuceri, după fr. reconquérir].

recuceri (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RECUCERÍ vb. tr. a cuceri din nou, a relua. (după fr. reconquérir)

recuceri (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
recucerí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recucerésc, imperf. 3 sg. recucereá; conj. prez. 3 să recucereáscă

recuceri (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECUCERÍ, recuceresc, vb. IV. Tranz. A cuceri din nou, a lua înapoi; a relua. — Pref. re- + cuceri (după fr. reconquerir).