recromare - explicat in DEX

recromare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECROMÁRE, recromări, s. f. Operație de tăbăcire cu crom a pieilor, ulterioară unei alte tăbăciri și destinată îmbunătățirii unor caracteristici ale pieilor finite. – Re¹- + cromare.

recromare (Dicționar de neologisme, 1986)
RECROMÁRE s.f. Operație de tăbăcire cu crom a pieilor ulterioară unei alte tăbăciri. [< recroma].

recromare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RECROMÁRE s. f. tăbăcire cu crom a pieilor deja tăbăcite. (< recroma)

recromare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
recromáre (re-cro-) s. f., g.-d. art. recromắrii; pl. recromắri

recromare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECROMÁRE, recromări, s. f. Operație de tăbăcire cu crom a pieilor, ulterioară unei alte tăbăciri și destinată îmbunătățirii unor caracteristici ale pieilor finite. — Pref. re- + cromare.