recreativ - explicat in DEX

recreativ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECREATÍV, -Ă, recreativi, -e, adj. Care recreează¹, care odihnește; recreator. [Pr.: -cre-a-] – Din fr. récréatif.

recreativ (Dicționar de neologisme, 1986)
RECREATÍV, -Ă adj. Care recreează, care destinde; recreator. [< fr. récréatif].

recreativ (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RECREATÍV, -Ă adj. care recreează¹. (< fr. récréatif)

recreativ (Dicționaru limbii românești, 1939)
*recreatív, -ă adj. (d. recreez, fr. récréatif). Care recreĭază: lectură recreativă.

recreativ (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
recreatív (re-cre-a-) adj. m., pl. recreatívi; f. recreatívă, pl. recreatíve

recreativ (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
recreativ a. care recrează.

recreativ (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECREATÍV, -Ă, recreativi, -e, adj. Care recreează¹, care odihnește; recreator. [Pr.: -cre-a] — Din fr. récréatif.