reconvențiune - explicat in DEX

reconvențiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECONVENȚIÚNE, reconvențiuni, s. f. (Jur.) Cerere reconvențională. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. reconvention.

reconvențiune (Dicționar de neologisme, 1986)
RECONVENȚIÚNE s.f. (Jur.) Cerere reconvențională. [Pron. -ți-u-. / < fr. reconvention].

reconvențiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RECONVENȚIÚNE s. f. (jur.) cerere reconvențională. (< fr. reconvention)

reconvențiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
reconvențiúne (-ți-u-) s. f., g.-d. art. reconvențiúnii; pl. reconvențiúni

reconvențiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECONVENȚIÚNE, reconvențiuni, s. f. (Jur.) Cerere reconvențională. [Pr.: -ți-u-] — Din fr. reconvention.