recompensație(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) RECOMPENSÁȚIE,recompensații, s. f. (Înv.) Recompensă. – Recompensa + suf. -ație. Cf. germ. Rekompensation.
recompensație(Marele dicționar de neologisme, 2000) RECOMPENSÁȚIEs. f. recompensare. (< fr. récompensation)
recompensație(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) recompensáție(-ți-e) s. f., art. recompensáția (-ți-a), g.-d. art. recompensáției; pl. recompensáții, art. recompensáțiile (-ți-i-)
recompensație(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) RECOMPENSÁȚIE,recompensații, s. f. Recompensă. — Recompensa + suf. -ație. Cf. germ. Rekompensation.