rechema - explicat in DEX

rechema (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECHEMÁ, rechem, vb. I. Tranz. A chema înapoi, a chema din nou. ♦ Fig. A-și reaminti, a evoca o imagine, o întâmplare trecută etc. ♦ Fig. (Rar) A trezi (la realitate); a dezmetici. – Re¹- + chema.

rechema (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rechemá (a ~) vb., ind. prez. 3 recheámă; conj. prez. 3 să rechéme

rechemà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
rechemà v. 1. a chema din nou; 2. a face să revie un ambasador.

rechema (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECHEMÁ, rechém, vb. I. Tranz. A chema înapoi, a chema din nou. ♦ Fig. A-și reaminti, a evoca o imagine, o întâmplare trecută etc. ♦ Fig. (Rar) A trezi (la realitate); a dezmetici. ♦ A revoca din funcție un ambasador, un ministru, chemându-L înapoi în țară. — Pref. re- + chema.