recepție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECÉPȚIE, recepții, s. f. 1. Operație de luare în primire a unui material sau a unei lucrări, pe baza verificării lor cantitative și calitative. ♦ Serviciu într-o întreprindere hotelieră care are evidența persoanelor aflate în hotel, face repartizarea în camere a solicitatorilor etc.
2. (
Tehn.) Primire a unei anumite forme de energie pentru a o transforma în altă formă de energie.
3. Reuniune, banchet cu caracter festiv (în cercurile oficiale).
4. (
înv.) Primire, întâmpinare (cu caracter ceremonios) a unui oaspete. ◊
Discurs de recepție = discurs rostit într-o ședință solemnă de către un membru nou ales al unei academii. – Din
fr. reception, lat. receptio.