recepta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECEPTÁ, receptez, vb. I.
Tranz. A prinde, a înregistra, a capta unde sonore, luminoase etc. –
Cf. receptor, receptiv, recepție.recepta (Dicționar de neologisme, 1986)RECEPTÁ vb. I. tr. A prinde, a capta; a recepționa (unde sonore, luminoase etc.). [<
receptor].
recepta (Marele dicționar de neologisme, 2000)RECEPTÁ vb. tr. a prinde, a capta; a recepționa unde sonore, luminoase etc. (< receptor)
recepta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)receptá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
recepteázărecepta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RECEPTÁ, receptez, vb. I.
Tranz. A prinde, a înregistra, a capta unde sonore, luminoase etc. —
Cf. receptor, receptiv, recepție.