reapariție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REAPARÍȚIE, reapariții, s. f. Faptul de
a reapărea. [
Pr.:
re-a-] – Din
fr. réapparition.reapariție (Dicționar de neologisme, 1986)REAPARÍȚIE s.f. Apariție din nou. [Gen.
-iei, var.
reaparițiune s.f. / < fr.
réapparition].
reapariție (Marele dicționar de neologisme, 2000)REAPARÍȚIE s. f. faptul de a reapărea. (< fr.
réapparition)
reapariție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reaparíție (re-a-, -ți-e) s. f.,
art. reaparíția (-ți-a), g.-d. art. reaparíției; pl. reaparíții, art. reaparíțiile (-ți-i-)reapariție (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REAPARÍȚIE, reapariții, s. f. Faptul de
a reapărea. [
Pr.: re-a-] — Din
fr. réapparition.