reactualizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REACTUALIZÁRE, reactualizări, s. f. Acțiunea de
a reactualiza și rezultatul ei. [
Pr.:
re-ac-tu-a-] –
V. reactualiza.reactualizare (Dicționar de neologisme, 1986)REACTUALIZÁRE s.f. Acțiunea de a reactualiza. [Pron.
re-ac-tu-a-. / <
reactualiza].
reactualizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reactualizáre (re-ac-tu-a-) s. f.,
g.-d. art. reactualizắrii; pl. reactualizắrireactualizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REACTUALIZÁRE, reactualizări, s. f. Acțiunea de
a reactualiza și rezultatul ei. [
Pr.:
re-ac-tu-a-] —
V. reactualiza.