reactanță - explicat in DEX



reactanță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REACTÁNȚĂ, reactanțe, s. f. 1. Mărime caracteristică circuitelor electrice care lucrează în flux de curent alternativ și care conțin ca elemente reactive bobine sau condensatoare. 2. Bobină electrică a cărei reactanță (1) este sensibilă. [Pr.: re-ac-] – Din engl. reactance, fr. réactance.

reactanță (Dicționar de neologisme, 1986)
REACTÁNȚĂ s.f. 1. Mărime de calcul, egală cu raportul dintre valoarea efectivă a tensiunii electrice alternative aplicate la bornele unui circuit electric fără rezistență electrică și valoarea efectivă a intensității curentului electric pe care îl stabilește în circuit. 2. Bobină electrică a cărei reactanță (1) este sensibilă. [< fr. réactance, engl. reactance].

reactanță (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REACTANȚĂ s. f. mărime caracteristică circuitelor electrice de curent alternativ care conține elemente reactive. (< engl. reactance, fr. réactance)

reactanță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
reactánță (re-ac-) s. f., g.-d. art. reactánței; pl. reactánțe

reactanță (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
REACTÁNȚĂ (‹ engl.) s. f. (FIZ.) Mărime caracteristică circuitelor electrice care lucrează în curent alternativ și care conțin elemente reactive (bobine, condensatoare). R. se definește ca raportul dintre valoarea efectivă a componentei reactive (în cvadratură cu intensitatea curentului) a tensiunii la borne și valoarea efectivă a intensității curentului absorbit. Valoarea r. depinde de frecvența curentului. După cum curentul este decalat în urma sau înaintea tensiunii, r. se numește inductivă sau, respectiv, capacitivă. Cazul r. nule corespunde fie lipsei din circuit a elementelor reactive, fie rezonanței. R. constituie componenta reactivă a impedanței; ea se notează X și se măsoară în ohmi.

reactanță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REACTÁNȚĂ, reactanțe, s. f. 1. Mărime caracteristică circuitelor electrice care lucrează în flux de curent alternativ și care conțin ca elemente reactive bobine sau condensatoare. 2. Bobină electrică ă cărei reactanță (1) este sensibilă. [Pr.: re-ac-] — Din engl. reactance, fr. réactance.