razachie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RAZACHÍE s. f. Varietate de viță de vie care dă struguri cu boabe mari, lunguiețe și foarte cărnoase. – Din
tc. razakı, ngr. razakí.razachie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)razachíe (-íi), s. f. – Varietate de struguri de masă.
Tc. (
arab.)
razaki (Șeineanu, II, 300; Lokotsch 1715),
cf. ngr. ῥαζάϰι,
alb. rezaki, sb. razaklija.razachie (Dicționaru limbii românești, 1939)razachíe f. (turc.
razaki, d. ar.
rezaki, care vine d.
rez, butuc de viță; ngr.
razaki, bg. sîrb.
vazakija). Un fel de strugurĭ cu boabele maĭ lungĭ chear de cît [!] la poama coarnă și numițĭ și
țîța vaciĭ saŭ
țîța capreĭ. Adj.
Un strugure razachiŭ, – Și
rez- (1792).
razachie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)razachíe s. f.,
art. razachía, g.-d. razachíi, art. razachíeirazachie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)RAZACHÍE (‹
tc.,
ngr.)
s. f. Soi românesc de viță de vie, cu ciorchini cilindro-conici, având boabele uniforme, albe (
r. albă) sau roșii (
r. roșie). Se cultivă pentru producerea strugurilor de masă, prezentând interes și pentru lucrările de selecție a viței de vie.
razachie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)razachie f. varietate de struguri cu boabe mari ovale, albe sau roșii și cu coaja groasă. [Turc. RAZAKI].
razachie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RAZACHÍE s. f. Varietate de viță-de-vie care dă struguri cu boabe mari, lunguiețe și foarte cărnoase. — Din
tc. razaki, ngr. razakí.