ravenă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RAVÉNĂ, ravene, s. f. Vale strâmtă cu versanți abrupți, instabili. – Din
fr. ravin.ravenă (Dicționar de neologisme, 1986)RAVÉNĂ s.f. Vale de eroziune săpată de un torent. [Var.
ravină s.f. / < fr.
ravine].
ravenă (Marele dicționar de neologisme, 2000)RAVÉNĂ s. f. vale de eroziune săpată de un torent. (< fr.
ravin)
ravenă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ravénă s. f.,
g.-d. art. ravénei; pl. ravéneravenă (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)RAVÉNĂ (‹
fr.)
s. f. (
GEOMORF.) Formă negativă de relief în general cu adâncimi mai mari de 2 m, rezultată ca urmare a eroziunii în adâncime efectuată de apa de ploaie care se scurge pe versanți; are aspect de vale strâmtă cu versanți abrupți, instabili adâncită în sol sau în depozitele de versant; poate evolua spre un organism torențial. Se formează îndeosebi pe versanți despăduriți, în regiuni cu roci sedimentare neconsolidate.
ravenă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RAVÉNĂ, ravene, s. f. Vale strâmtă cu versanți abrupți, instabili. — Din
fr. ravin.