rășchira (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RĂȘCHIRÁ, rășchirez, vb. I.
1. Tranz. și
refl. A (se) întinde în lături.
2. Tranz. și
refl. A (se) răsfira, a (se) împrăștia.
3. Tranz. A rășchia. [
Var.:
răschirá vb. I.] –
Cf. răsfira.