rarisim (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RARÍSIM, -Ă, rarisimi, -e, adj. Care se găsește (sau se întâmplă) foarte rar, cu totul neobișnuit. – Din
fr. rarissime.rarisim (Dicționar de neologisme, 1986)RARÍSIM, -Ă adj. Foarte rar. [< it.
rarissimo, lat.
rarissimus].
rarisim (Marele dicționar de neologisme, 2000)RARÍSIM, -Ă adj. foarte rar. (< fr.
rarissime)
rarisim (Dicționaru limbii românești, 1939)*rarísim, -ă adj. (lat.
raríssimus, it.
raríssimo, fr.
raríssime).
Rar. Foarte rar:
o carte rarisimă.rarisim (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rarísim adj. m.,
pl. rarísimi; f. rarísimă, pl. rarísimerarisim (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)rarisim adv. foarte rar.
rarisim (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RARÍSIM, -Ă, rarisimi, -e, adj. Care se găsește (sau se întâmplă) foarte rar, cu totul neobișnuit. — Din
fr. rarissime.