rapsod (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RAPSÓD, rapsozi, s. m. 1. (În Grecia antică) Cântăreț care colinda orașele recitând fragmente din poeme epice.
2. Autor de ample poeme epice care evocă evenimentele de seamă din viața unui popor; poet epic. – Din
fr. rhapsode.rapsod (Dicționar de neologisme, 1986)RAPSÓD s.m. Cântăreț care colinda orașele Greciei antice recitând fragmente din poeme epice. V
aed. ♦ (
Astăzi) Poet epic, bard. [Cf. fr.
rhapsode, gr.
rhapsodos].
rapsod (Marele dicționar de neologisme, 2000)RAPSÓD s. m. 1. (în Grecia antică) cântăreț popular care colinda orașele recitând fragmente din poeme epice. 2. poet (epic); bard. (< fr.
rapsode)
rapsod (Dicționaru limbii românești, 1939)*rapsód m. (vgr.
rapsodós, d.
rápto, cos, și
odé, odă). Cîntăreț ambulant care recita poeziile vechilor poețĭ (Omer, Esiod ș. a.) la vechiĭ Grecĭ. V.
lăutar, trubadur.rapsod (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rapsód s. m.,
pl. rapsózirapsod (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)rapsod m.
1. cântăreț ambulant, la Grecii antici;
2. fig. poet primitiv;
cronicarii și rapsozii EM.
rapsod (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RAPSÓD, rapsozi, s. m. 1. (în Grecia antică) Cântăreț care colinda orașele recitând fragmente din poeme epice.
2. Autor de ample poeme epice care evocă evenimentele de seamă din viața unui popor; poet epic. — Din
fr. rhapsode.