randament (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RANDAMÉNT, randamente, s. n. Capacitate de producție a unui muncitor, a unei mașini, a unui utilaj într-o unitate de timp dată (și în raport cu consumul); raportul dintre efectul obținut și efortul depus într-o activitate, acțiune etc. ♦ Raportul dintre valoarea unei mărimi (energie, putere etc.) cedată de un sistem tehnic sub formă utilă, și valoarea aceleiași mărimi absorbită de acest sistem. ♦ Folos, beneficiu, eficiență. – Din
fr. rendement.randament (Dicționar de neologisme, 1986)RANDAMÉNT s.n. 1. Capacitatea de producție a unei întreprinderi industriale sau comerciale, a unui teren agricol, a unui utilaj într-o unitate de timp dată.
2. (
Tehn.) Raportul dintre lucrul mecanic produs și energia consumată de un sistem tehnic (mașină, aparat etc.) pentru a produce acel lucru mecanic. [Pl.
-te, -turi. / < fr.
rendement].
randament (Marele dicționar de neologisme, 2000)RANDAMÉNT s. n. 1. raportul dintre efectul obținut și efortul depus într-o activitate. ◊ (ec.) efectul util al unui factor al procesului de producție într-o anumită unitate de timp. ◊ eficiență, folos, beneficiu. 2. raportul dintre valoarea unei mărimi (energie, putere etc.) cedată de un sistem tehnic sub formă utilă și valoarea aceleiași mărimi absorbită de acest sistem. (< fr.
rendement)
randament (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)randamént (randaménte), s. n. – Capacitate de producție. –
Var. rendiment. Fr. rendement, var. rară, a
it. rendimento.randament (Dicționaru limbii românești, 1939)*randamént, V.
rendiment.randament (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)randamént s. n.,
pl. randaménterandament (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)RANDAMÉNT (‹
fr.)
s. n. 1. Efectul util al unui factor al procesului de producție într-o unitate de timp. ♦ Eficiență, folos.
2. Raportul dintre valoarea unei mărimi scalare care satisface o lege de conservare (energie, putere etc.), cedată de un sistem tehnic sub formă utilă, și valoarea aceleiași mărimi absorbită de acest sistem. Datorită pierderilor din sistemele tehnice,
r. este întotdeauna subunitar. ◊
R. global =
r. care se referă la ansamblul transformărilor produse de totalitatea sistemelor tehnice (aparate, mașini etc.) care concurează la efectuarea unui anumit produs. ◊
R. indicat = raportul dintre puterea indicată a unei mașini de forță și puterea teoretică a mașinii respective. ◊
R. termic = raportul dintre echivalentul în căldură al lucrului mecanic, efectuat într-o mașină termică ideală (fără pierderi) și căldura totală obținută prin arderea combustibilului. ◊ (
EC.) Formă a eficienței economice care reflectă raportul dintre volumul producției obținute, exprimate în unități naturale sau valorice și un factor de producție care a contribuit la obținerea producției (munca, capitalul, pământul). ♦
R. la hectar = cantitatea de recoltă obținută de pe un hectar cultivat. ♦
R. obligațiunii = raportul dintre dobânda adusă de obligațiune și prețul de cumpărare al acesteia. El poate fi
r. nominal, calculat ca raport procentual între dobânda anuală și valoarea nominală a obligațiunii;
r. până la scadență, calculat ca raport procentual între dobânda anuală plus discountul mediu anual (la numărător) și media aritmetică simplă dintre valoarea nominală și prețul de cumpărare (la numitor).
randament (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RANDAMÉNT, randamente, s. n. Capacitate de producție a unui muncitor, a unei mașini, a unui utilaj într-o unitate de timp dată (și în raport cu consumul); raportul dintre efectul obținut și efortul depus într-o activitate, acțiune etc. ♦ Raportul dintre valoarea unei mărimi (energie, putere etc.) cedată de un sistem tehnic sub formă utilă, și valoarea aceleiași mărimi absorbită de acest sistem. ♦ Folos, beneficiu, eficiență. — Din
fr. rendement.