rampant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RAMPÁNT, -Ă, rampanți, -te, adj. (Rar; despre suprafețe) Înclinat. – Din
fr. rampant.rampant (Dicționar de neologisme, 1986)RAMPÁNT, -Ă adj. (
Despre o suprafață) Înclinat în rampă. //
s.m. (
Arhit.) Fiecare dintre cele două laturi oblice ale unui fronton, ale unui gablu sau ale unui lintou. [< fr.
rampant].
rampant (Marele dicționar de neologisme, 2000)RAMPÁNT, -Ă I.
adj. (despre o suprafață) înclinat în rampă. II. s. m. (arhit.) fiecare dintre cele două laturi oblice ale unui fronton, gablu sau lintou. III. s. n. (herald.) însemn animalier reprezentat ridicat pe labele din spate. (< fr.
rampant)
rampant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rampánt adj. m.,
pl. rampánți; f. rampántă, pl. rampánterampant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RAMPÁNT, -Ă, rampanți, -te, adj. (Rar; despre suprafețe) înclinat. — Din
fr. rampant.