raid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RÁID, raiduri, s. n. 1. Incursiune rapidă de nave sau de avioane făcută (individual sau în grup) în spațiul unei țări străine, în scopuri militare.
2. Deplasare de avioane, de nave sau (
înv.) de trupe, în scopul unor recunoașteri, al unor cercetări științifice etc.
3. (În sintagma)
Raid-anchetă = anchetă pe o anumită temă efectuată în diferite întreprinderi, localități etc. – Din
fr. raid.raid (Dicționar de neologisme, 1986)RÁID s.n. 1. Incursiune rapidă executată de o unitate militară (în special de aviație) pe teritoriul unui stat inamic.
2. Drum aerian parcurs de un avion. [Pron.
ráid. / < engl., fr.
raid].
raid (Marele dicționar de neologisme, 2000)RAID s. n. 1. incursiune rapidă în teritoriul inamic, executată de o mică unitate militară, în scop de recunoaștere sau cercetare. 2. drum aerian parcurs de un avion. 3. ~ -anchetă = anchetă pe o anumită temă efectuată în diferite întreprinderi, localități etc. (< fr., engl.
raid)
raid (Dicționar de argou al limbii române, 2007)raid, raiduri s. n. (tox.) stare de extremă oboseală a unui toxicoman după consumul de heroină sau hașiș.
raid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)raid s. n.,
pl. ráiduriraid (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RAID, raiduri, s. n. 1. Incursiune rapidă de nave sau de avioane făcută (individual sau în grup) în spațiul unei țări străine, în scopuri militare.
2. Deplasare de avioane, de nave pe un itinerar prestabilit, în scopul unor recunoașteri, al unor cercetări științifice etc.
3. (în sintagma)
Raid-anchetă = anchetă pe o anumită temă efectuată în diferite întreprinderi, localități etc. — Din
fr. raid.