rahitic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RAHÍTIC, -Ă, rahitici, -ce, adj. (Despre persoane, adesea substantivat) Care suferă de rahitism. – Din
fr. rachitique.rahitic (Dicționar de neologisme, 1986)RAHÍTIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de rahitism. ♦ (Om) nedezvoltat, slab. [Cf. fr.
rachitique, it.
rachitico].
rahitic (Marele dicționar de neologisme, 2000)RAHÍTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de rahitism. ◊ (despre părți ale corpului) anormal dezvoltat, subțire. (< fr.
rachitique)
rahitic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rahític adj. m.,
pl. rahítici; f. rahítică, pl. rahíticerahitic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)rahitic a. atacat de rahitism.
rahitic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RAHÍTIC, -Ă, rahitici, -ce, adj. (Despre persoane, adesea substantivat) Care suferă de rahitism. — Din
fr. rachitique.