rafinor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RAFINÓR (
1),
rafinori, s. m., (
2)
rafinoare, s. n. 1. S. m. Muncitor calificat pentru operațiile de rafinare; rafinator (
1).
2. S. n. Mașină folosită la măcinarea semifabricatelor lânoase ori a pastei de hârtie; rafinator (
2). – Din
fr. raffineur.rafinor (Dicționar de neologisme, 1986)RAFINÓR s.m. Lucrător într-o rafinărie. //
s.n. Mașină folosită la măcinarea semifabricatelor fibroase și a pastei de hârtie; rafinator. [< fr.
raffineur].
rafinor (Marele dicționar de neologisme, 2000)RAFINÓR I.
s. m. lucrător într-o rafinărie; rafinator (I). II. s. n. 1. mașină pentru măcinarea sau rafinarea semifabricatelor fibroase ori a pastei de hârtie. 2. vas metalic folosit la rafinarea produselor petrofiere; rafinator (II). (< fr.
raffineur)
rafinor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rafinór1 (persoană)
s. m.,
pl. rafinórirafinor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rafinór2 (mașină)
s. n.,
pl. rafinoárerafinor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)rafinor m. cel ce rafinează.
rafinor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RAFINÓR, (
1)
rafinori, s. m., (
2)
rafinoare, s. n. 1. S. m. Muncitor calificat pentru operațiile de rafinare; rafinator (
1).
2. S. n. Mașină folosită la măcinarea semifabricatelor lânoase ori a pastei de hârtie; rafinator (
2). — Din
fr. raffineur.