radou (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RADÓU, radouri, s. n. (Franțuzism
înv.) Plută (pentru transportul pe apă). – Din
fr. radeau.radou (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)radóu (
înv.)
s. n.,
art. radóul; pl. radóuriradou (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RADÓU, radouri, s. n. (
înv.) Plută (pentru transportul pe apă). — Din
fr. radeau.