radiotelescop - explicat in DEX



radiotelescop (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RADIOTELESCÓP, radiotelescoape, s. n. Instrument folosit la recepționarea și studierea undelor radiofonice emise de corpurile cerești. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotélescope.

radiotelescop (Dicționar de neologisme, 1986)
RADIOTELESCÓP s.n. Instrument pentru recepționarea, măsurarea și studierea undelor radiofonice emise de corpurile cerești. [Pl. -scoape. / cf. fr. radiotéléscope, germ. Radioteleskop].

radiotelescop (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RADIOTELESCÓP s. n. instrument pentru recepționarea, măsurarea și studierea undelor radiofonice emise de corpurile cerești. (< fr. radiotéléscope)

radiotelescop (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
RADIOTELESCOP (‹ fr.) s. n. Instalație alcătuită dintr-o antenă paraboloidală sau dintr-un grup de antene dirijate, precum și din receptoarele electronice aferente, care servește la recepția și al studierea radioundelor emise de corpurile cerești. Primul r. a fost construit în 1937 de inginerul american Grote Reber, la Wheaton, Illinois. De-a lungul timpului, o serie de specialiști s-au angajat în efortul de perfecționare a r.: dintre ei remarcându-se Baade, W., Hanbury-Brown, R., Hewish, A., Lowell, A.C.B. și Sir Ryle, M. ș.a. Între cele mai cunoscute r. sunt cele de la Jodrell Bank (Cheshire), la S de Manchester, construit între 1951 și 1957, și la Cambrigde (Marea Britanie), cel de la Institutul de Radioastronomie Max Planck (Germania), de la Arecibo (Puerto Rico) și cel de la Very Large Array (S.U.A.). Cu ajutorul r. au fost descoperite, între altele, intense emisii radio ale planetei Jupiter și au putut fi măsurate temperaturile tuturor planetelor.

radiotelescop (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!radiotelescóp (-di-o-, -les-cop/-le-scop) s. n., pl. radiotelescoápe

radiotelescop (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RADIOTELESCÓP, radiotelescoape, s. n. Instrument folosit la recepționarea și studierea undelor radiofonice emise de corpurile cerești. [Pr.: -di-o-] — Din fr. radiotélescope.